daytime.ro
 
 

Palatul Parlamentului - Casa Poporului

Cunoscut si sub numele de Casa Poporului sau Casa Republicii.
 
 
Palatul Parlamentului, cunoscut si sub numele de Casa Poporului sau Casa Republicii, intra de trei ori in cartea recordurilor, fiind cea mai mare cladire administrativa de uz civil ca suprafata din lume, cea mai scumpa cladire administrativa din lume si cea mai grea cladire din lume.

Cladirea Palatului Parlamentului este situata in partea centrala a Bucurestiului, la 10 minute de Piata Unirii si 20 de minute de Gara de Nord. Constructia colosala masoara 270 m pe 240 m, 86 m inaltime si 92 m sub pamant, avand 12 nivele la suprafata si 8 subterane.
Cladirea are peste 1000 de incaperi, dintre care 440 birouri, peste 30 sali si saloane, patru restaurante, trei biblioteci, doua parcari subterane, o sala de concerte.

Denumirile salilor au fost alese dupa 1989, ele aducand in prim plan si prea-marind evenimente din istoria poporului roman sau personalitati importante. Printre ele amintim: Intrarea 13 Septembrie, Sala Drepturilor Omului, Sala Nicolae Balcescu, Sala Nicolae Iorga, Sala Unirii, Sala C.A.Rosetti, etc.

Palatul Parlamentului are o suprafata de 330.000 m2 pe locul 2 in lume dupa cladirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai sai, pe locul 3 in lume, dupa cladirea de asamblare a rachetelor spatiale de la Cape Canaveral din Florida si dupa piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.

Palatul Parlamentului face parte din asa-numitul Proiect Bucuresti, inceput in anul 1978, prin care se incerca sa se creeze o replica a orasului Phenian, capitala Coreei de Nord. Pentru ca visul cuplului Ceausescu sa se transforme in realitate, intre anii 1978-1979 s-a organizat un concurs la nivel national pentru reconstruirea Bucurestiului. Acesta a durat 4 ani si a fost castigat de Anca Petrescu, un arhitec de numai 28 de ani, ce a fost numit arhitec sef al acestui maret proiect. Constructiile propriu-zise au inceput in 1980. In acesta perioada s-au demolat in jur de 7 km2 din vechiul centru al capitalei si peste 40 000 de oameni au fost relocati. Mai multe cladiri din zona au cazut victime, printre care amintim: Manastirea Vacaresti, Spitalul Brancovenesc, Arhivele Nationale si Stadionul Republicii. Chiar daca costurile constructiei au fost mult diminuate datorita muncii fortate a militariilor, ele au fost totusi estimate la aproximativ 1,75 miliarde de dolari SUA in 1989, iar in 2006 la 3 miliarde de Euro.

Din 1994 in cladire functioneaza Sala Deputatilor, din 2004 alaturandu-i-se si Senatul Romaniei. In perioada 2003-2004 a fost construita o anexa de sticla care faciliteaza accesul spre Muzeul de Arta.
In prezent, Palatul Parlamentului nu este doar centrul politic al Romaniei, ci si un simbol al puterii poporului, al luptei eterne pentru libertate si a sperantei ca un viitor mai bun poate fi creat, atata timp cat suntem dispusi sa lasam neintelegerile deoparte si sa muncim impreuna. Aceasta fastuoasa cladire trebuie sa ne aduca aminte de vremurile grele, de trecutul intunecat de care am incercat sa ne delimitam, dar si de cea mai mare dorinta a noastra, ca popor: libertatea!

Autor: Mirabela Bendea

Palatul Parlamentului, cunoscut si sub numele de Casa Poporului sau Casa Republicii, intra de trei ori in cartea recordurilor, fiind cea mai mare cladire administrativa de uz civil ca suprafata din lume, cea mai scumpa cladire administrativa din lume si cea mai grea cladire din lume.

Cladirea Palatului Parlamentului este situata in partea centrala a Bucurestiului, la 10 minute de Piata Unirii si 20 de minute de Gara de Nord. Constructia colosala masoara 270 m pe 240 m, 86 m inaltime si 92 m sub pamant, avand 12 nivele la suprafata si 8 subterane.
Cladirea are peste 1000 de incaperi, dintre care 440 birouri, peste 30 sali si saloane, patru restaurante, trei biblioteci, doua parcari subterane, o sala de concerte.

Denumirile salilor au fost alese dupa 1989, ele aducand in prim plan si prea-marind evenimente din istoria poporului roman sau personalitati importante. Printre ele amintim: Intrarea 13 Septembrie, Sala Drepturilor Omului, Sala Nicolae Balcescu, Sala Nicolae Iorga, Sala Unirii, Sala C.A.Rosetti, etc.

Palatul Parlamentului are o suprafata de 330.000 m2 pe locul 2 in lume dupa cladirea Pentagonului, iar din punct de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai sai, pe locul 3 in lume, dupa cladirea de asamblare a rachetelor spatiale de la Cape Canaveral din Florida si dupa piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.

Palatul Parlamentului face parte din asa-numitul Proiect Bucuresti, inceput in anul 1978, prin care se incerca sa se creeze o replica a orasului Phenian, capitala Coreei de Nord. Pentru ca visul cuplului Ceausescu sa se transforme in realitate, intre anii 1978-1979 s-a organizat un concurs la nivel national pentru reconstruirea Bucurestiului. Acesta a durat 4 ani si a fost castigat de Anca Petrescu, un arhitec de numai 28 de ani, ce a fost numit arhitec sef al acestui maret proiect. Constructiile propriu-zise au inceput in 1980. In acesta perioada s-au demolat in jur de 7 km2 din vechiul centru al capitalei si peste 40 000 de oameni au fost relocati. Mai multe cladiri din zona au cazut victime, printre care amintim: Manastirea Vacaresti, Spitalul Brancovenesc, Arhivele Nationale si Stadionul Republicii. Chiar daca costurile constructiei au fost mult diminuate datorita muncii fortate a militariilor, ele au fost totusi estimate la aproximativ 1,75 miliarde de dolari SUA in 1989, iar in 2006 la 3 miliarde de Euro.

Din 1994 in cladire functioneaza Sala Deputatilor, din 2004 alaturandu-i-se si Senatul Romaniei. In perioada 2003-2004 a fost construita o anexa de sticla care faciliteaza accesul spre Muzeul de Arta.
In prezent, Palatul Parlamentului nu este doar centrul politic al Romaniei, ci si un simbol al puterii poporului, al luptei eterne pentru libertate si a sperantei ca un viitor mai bun poate fi creat, atata timp cat suntem dispusi sa lasam neintelegerile deoparte si sa muncim impreuna. Aceasta fastuoasa cladire trebuie sa ne aduca aminte de vremurile grele, de trecutul intunecat de care am incercat sa ne delimitam, dar si de cea mai mare dorinta a noastra, ca popor: libertatea!
 

 

 
|
|