daytime.ro
 
 

Manastirea Brancoveanu Sambata de Sus

Cunoscuta si sub denumirea de Manastirea Brancoveanu Sambata de Sus.
 
 
Manastirea Sambata de Sus este o manastire ortodoxa situata in comuna cu cu acelasi nume, la aproximativ 91 de kilometri de orasul Brasov.
Cunoscuta si sub denumirea de Manastirea Brancoveanu Sambata de Sus, acest frumos lacas de cult este un asezamant monahal de calugari.

In 1657, din initiativa vornicului Preda Brancoveanu, se construieste o biserica de lemn cu dublu hram, Adormirea Maicii Domnului si Izvorul Tamaduirii. Abia mai tarziu, intre anii 1696-1707 se construieste, din initiativa domnitorului Constantin Brancoveanu, o biserica de zid.
Ca stil arhitectural, Manastirea Sambata de Sus se incadreaza intru totul in stilul brancovenesc aparut la inceputul secolului XVIII in Tara Romaneasca.
Interiorul bisericii vechi, in forma de cruce, este impartit in altar, naos, pronaos si pridvor, o impartire intalnita in toate bisericile ridicate in epoca lui Brancoveanu.
Picturile murale initiale au fost executate in 1776 de catre zugravii Ionascu si Pana.

Profitand de imprejurari, Curtea de la Viena, la cererea administratiei catolice, trimite pe generalul Preiss sa darame manastirea, locul unde fusese situata ramanand in ruine timp de peste un secol.
In decurusl celor 140 de ani de la distrugerea ei, au existat mai multe incercari de restaurare a manastirii. Totusi, cel care a reusit sa materializeze aceste incercari a fost Mitropolitul Nicolae Balan, care a inceput restaurarea manastirii in anul 1926.

Astazi, ca si odiniora, Manastirea Sambata de Sus sta adapostita sub peretii de stanca ai Muntilor Fagarasi, desenand parca o punte de legatura spirituala intre romanii aflati de cele doua parti ale lantului muntos.

Manastirea Sambata de Sus nu este doar o poarta spirituala pentru credinciosi, o casa departe de casa pentru cei ce au puterea de credinta si dorinta de a se apropia de divinitate, ci si o asezare unde timpul pare a sta in loc, unde viata se scurge incet, in acel mod arhaic, linstit, condus de vechile canoane ale existentei umane.

Autor: Mirabela Bendea

Manastirea Sambata de Sus este o manastire ortodoxa situata in comuna cu cu acelasi nume, la aproximativ 91 de kilometri de orasul Brasov.
Cunoscuta si sub denumirea de Manastirea Brancoveanu Sambata de Sus, acest frumos lacas de cult este un asezamant monahal de calugari.

In 1657, din initiativa vornicului Preda Brancoveanu, se construieste o biserica de lemn cu dublu hram, Adormirea Maicii Domnului si Izvorul Tamaduirii. Abia mai tarziu, intre anii 1696-1707 se construieste, din initiativa domnitorului Constantin Brancoveanu, o biserica de zid.
Ca stil arhitectural, Manastirea Sambata de Sus se incadreaza intru totul in stilul brancovenesc aparut la inceputul secolului XVIII in Tara Romaneasca.
Interiorul bisericii vechi, in forma de cruce, este impartit in altar, naos, pronaos si pridvor, o impartire intalnita in toate bisericile ridicate in epoca lui Brancoveanu.
Picturile murale initiale au fost executate in 1776 de catre zugravii Ionascu si Pana.

Profitand de imprejurari, Curtea de la Viena, la cererea administratiei catolice, trimite pe generalul Preiss sa darame manastirea, locul unde fusese situata ramanand in ruine timp de peste un secol.
In decurusl celor 140 de ani de la distrugerea ei, au existat mai multe incercari de restaurare a manastirii. Totusi, cel care a reusit sa materializeze aceste incercari a fost Mitropolitul Nicolae Balan, care a inceput restaurarea manastirii in anul 1926.

Astazi, ca si odiniora, Manastirea Sambata de Sus sta adapostita sub peretii de stanca ai Muntilor Fagarasi, desenand parca o punte de legatura spirituala intre romanii aflati de cele doua parti ale lantului muntos.

Manastirea Sambata de Sus nu este doar o poarta spirituala pentru credinciosi, o casa departe de casa pentru cei ce au puterea de credinta si dorinta de a se apropia de divinitate, ci si o asezare unde timpul pare a sta in loc, unde viata se scurge incet, in acel mod arhaic, linstit, condus de vechile canoane ale existentei umane.
 

 

 
|
|