daytime.ro
 
 

Cetatea Poenari

Una dintre cele mai cunoscute cetati ale tarii noastre - Cetatea Poenari.
 
 
Aflata la 75 de kilometrii de Pitesti, la intrarea pe Cheile Argesului, ascunsa in varf de munte si ferita de priviri iscoditoare, sta una dintre cele mai cunoscute cetati ale tarii noastre - Cetatea Poenari.

Langa actualul sat Capatani, a fost contruit in urma cu aproximativ 700 de ani un avanpost care avea sa determine, cateva secole mai tarziu, soarta bravului popor roman. Apoi, in locul avanpostului a fost construita o cetate invaluita in mister, ce avea sa fie cunoscuta ca Cetatea Poenari.
Legenda spune ca dupa ce Vlad Tepes a ajuns la carma tarii in anul 1459, a arestat toate familiile de boieri ce au participat la asasinatul tatalui sau. Pe unii dintre boieri i-a tras in teapa, in timp ce pe altii i-a obligat sa mearga pe jos din capitala tarii, care era in acea vreme Targoviste, pana pe dealul unde se odihneau ruinele vechiului avanpost si sa construiasca Cetatea Poenari.

Chiar daca au mai ramas doar ruinele acestei impozante cladiri, Cetatea Poenari este totusi un obiectiv turistic care merita vizitat, atat pentru istoria care a fost scrisa datorita lui, cat si pentru minunatul peisaj care ni se infatiseaza in fata ochilor in timpul urcusului celor 1480 de trepte ce serpuiesc printr-o padure de fag ce pare a fi la fel de batrana ca si constructia in sine.

Cetatea a fost una dintre fortificatiile care au contribuit la victoria finala a romanilor din 1462, lui Vlad Tepes revenindu-i meritul de a fi intarziat cu sapte decenii inaintarea armatei otomane spre sud-centrul Europei.
Ultima restaurare a Cetatii Poenari s-a facut intre anii 1969-1972, cand s-au consolidat si inaltat zidurile si s-au construit trepte de acces pentru permiterea vizitarii in cele mai bune conditii ale intregii fortarete.

Cetatea Poenari, locul de refugiu al domnitorului Vlad Tepes, este si astazi un loc izolat care, in ciuda curiosilor ce rascolesc caramida cu caramida pentru a gasi dovezi ale trecutului mistic a lui Dracula, isi pastreaza cu sfintentie secretele.

Autor: Mirabela Bendea

Aflata la 75 de kilometrii de Pitesti, la intrarea pe Cheile Argesului, ascunsa in varf de munte si ferita de priviri iscoditoare, sta una dintre cele mai cunoscute cetati ale tarii noastre - Cetatea Poenari.

Langa actualul sat Capatani, a fost contruit in urma cu aproximativ 700 de ani un avanpost care avea sa determine, cateva secole mai tarziu, soarta bravului popor roman. Apoi, in locul avanpostului a fost construita o cetate invaluita in mister, ce avea sa fie cunoscuta ca Cetatea Poenari.
Legenda spune ca dupa ce Vlad Tepes a ajuns la carma tarii in anul 1459, a arestat toate familiile de boieri ce au participat la asasinatul tatalui sau. Pe unii dintre boieri i-a tras in teapa, in timp ce pe altii i-a obligat sa mearga pe jos din capitala tarii, care era in acea vreme Targoviste, pana pe dealul unde se odihneau ruinele vechiului avanpost si sa construiasca Cetatea Poenari.

Chiar daca au mai ramas doar ruinele acestei impozante cladiri, Cetatea Poenari este totusi un obiectiv turistic care merita vizitat, atat pentru istoria care a fost scrisa datorita lui, cat si pentru minunatul peisaj care ni se infatiseaza in fata ochilor in timpul urcusului celor 1480 de trepte ce serpuiesc printr-o padure de fag ce pare a fi la fel de batrana ca si constructia in sine.

Cetatea a fost una dintre fortificatiile care au contribuit la victoria finala a romanilor din 1462, lui Vlad Tepes revenindu-i meritul de a fi intarziat cu sapte decenii inaintarea armatei otomane spre sud-centrul Europei.
Ultima restaurare a Cetatii Poenari s-a facut intre anii 1969-1972, cand s-au consolidat si inaltat zidurile si s-au construit trepte de acces pentru permiterea vizitarii in cele mai bune conditii ale intregii fortarete.

Cetatea Poenari, locul de refugiu al domnitorului Vlad Tepes, este si astazi un loc izolat care, in ciuda curiosilor ce rascolesc caramida cu caramida pentru a gasi dovezi ale trecutului mistic a lui Dracula, isi pastreaza cu sfintentie secretele.
 

 

 
|
|