Ateneul Roman este o sala de concerte din Bucuresti, situata pe calea Victoriei, in Piata George Enescu. Relizata intr-o combinatie de stil neoclasic si eclectic, cladirea construita intre anii 1886-1888 dupa planurile arhitectului francez Albert Gallerno, este una dintre perlele capitalei, fiind inclusa pe Lista Monumentelor Istorice din 2004 ca monument de arhitectura de valoare nationala si universala.
Fatada cladirii impunatoare este un peristil cu o latime de 48 de metri ce este sustinut de 6 coloane ce sunt identice in dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub acest perstil sunt plasate sase medalioane care ii reprezinta pe marii domnitori ai tarii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al Romaniei, Vasile Lupu si Matei Basarab.
Sala de concerte a Ateneului Roman are un diametru de 28,50 m, si o inaltime de 16 m si insumeaza 794 de locuri, 600 de locuri la parter si 52 de loji. Dar ceea ce ofera personalitate si imprima macar o parte din spiritul romanesc este fresca lata de 3 metri si lunga de 70 de metri care se intinde deasupra lojilor, de jur imprejurul tampurului cupolei, cu exceptia locului unde se afla scena. Ornamentarea ei a inceput in anul 1933, ea fiind finalizata si inaugurata sase ani mai tarziu.
O data cu venirea comunistilor la putere, fresca a fost acoperita cu catifea rosie pentru a ascunde rolul pe care monarhul la jucat in istoria Romaniei, si a ramas ascunsa timp de aproape doua decenii (pana in anul 1966).
Cladirea Ateneului Roman a fost restaurata, consolidata si modernizata intre anii 1994-2004 si redeschisa in anul 2005 cu ocazia editiei a XVII-a a Festivalului International George Enescu.
Chiar si dupa atata timp de la ridicarea sa, Atentul Roman continua sa lase o impresie puternica asupra celor care ii trec pragul. Peretii masivi, mozaicurile atent lucrate pentru a crea un joc de umbre si culori care sa atraga ochiul uman, scarile in spirala care par a disparea de partea cealalta a unor coloane impunatoare ce strajuiesc intrarea spre sala de concerte creaza imaginea unui loc cu greutate artistica, culturala si istorica.
Autor: Mirabela Bendea
Ateneul Roman este o sala de concerte din Bucuresti, situata pe calea Victoriei, in Piata George Enescu. Relizata intr-o combinatie de stil neoclasic si eclectic, cladirea construita intre anii 1886-1888 dupa planurile arhitectului francez Albert Gallerno, este una dintre perlele capitalei, fiind inclusa pe Lista Monumentelor Istorice din 2004 ca monument de arhitectura de valoare nationala si universala.
Fatada cladirii impunatoare este un peristil cu o latime de 48 de metri ce este sustinut de 6 coloane ce sunt identice in dimensiuni cu cele ale Erechteionului din Atena. Sub acest perstil sunt plasate sase medalioane care ii reprezinta pe marii domnitori ai tarii: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, regele Carol I al Romaniei, Vasile Lupu si Matei Basarab.
Sala de concerte a Ateneului Roman are un diametru de 28,50 m, si o inaltime de 16 m si insumeaza 794 de locuri, 600 de locuri la parter si 52 de loji. Dar ceea ce ofera personalitate si imprima macar o parte din spiritul romanesc este fresca lata de 3 metri si lunga de 70 de metri care se intinde deasupra lojilor, de jur imprejurul tampurului cupolei, cu exceptia locului unde se afla scena. Ornamentarea ei a inceput in anul 1933, ea fiind finalizata si inaugurata sase ani mai tarziu.
O data cu venirea comunistilor la putere, fresca a fost acoperita cu catifea rosie pentru a ascunde rolul pe care monarhul la jucat in istoria Romaniei, si a ramas ascunsa timp de aproape doua decenii (pana in anul 1966).
Cladirea Ateneului Roman a fost restaurata, consolidata si modernizata intre anii 1994-2004 si redeschisa in anul 2005 cu ocazia editiei a XVII-a a Festivalului International George Enescu.
Chiar si dupa atata timp de la ridicarea sa, Atentul Roman continua sa lase o impresie puternica asupra celor care ii trec pragul. Peretii masivi, mozaicurile atent lucrate pentru a crea un joc de umbre si culori care sa atraga ochiul uman, scarile in spirala care par a disparea de partea cealalta a unor coloane impunatoare ce strajuiesc intrarea spre sala de concerte creaza imaginea unui loc cu greutate artistica, culturala si istorica.
